marți, 15 iunie 2010

Nicholas Carr

Pe TV Cultural am vazut Adevarul dupa Wikipedia, http://www.tvmania.ro/adevarul-dupa-wikipedia-17218.html . Un film care introduce ideile lui Nicholas Carr, critc al fenomenului internet, web, 2.0. El spune ca autoritatea este suspendata de aceste productii. Cred ca adevarul este undeva la mijloc. Autoritatea nu este absoluta. Autoritatea in fizica l-a considerat pe Einstein un nebun si autoritatea in calculatoare l-a ridiculizat pe Steve Jobs. Van Gogh a murit sarac pentru ca autoritatea in pictura...
I-as dori lui Nicholas Carr sa traiasca in Romania sa vada cum autoritatea te priveste in ochi, te minte cu nerusinare si pe urma condamna milioane de oameni pentru greseala lor de... autoritate. Ce spune Carr despre Wiki ca ar fi un joc de-a enciclopedia mie mi se pare o calitate a ei. Macar milioane de oameni se pot juca gratis jocul Enciclopedic si nu doar cateva sute care o fac pe bani grei. Wiki este o sursa primara de informatie si daca stii ce este o poti folosi ca sa cauti mai departe mai avizat. Pe mogulii media ii irita democratia informatiei pentru ca le amenita autoritatea cu care fac bani. Dar autoritatea chiar si in stiinta nu este niciodata absoluta. Cu cat mai mare autoritatea cu atat mai mare sansa sa nu vezi urmatorul pas in evolutie, noul trend in cunoastere. S-a intamplat sistematic. Absolutizarea autoritatii ucide cunoasterea. La fel si absolutizarea democratiei.
Mie in aceasta emisiune mi s-au parut mai puternice argumentele pro Wiki de cet cele ale lui Carr impotriva. Carr spune ca blogosfera este inconsistenta. Dar autoritatea presei? Uneori sunt mai rai ca mafia, mincinosi cu buna stiinta, vanduti unor interese de grup. Eu am vazut jurnalisti capabili de orice si atunci cand a parut blogosfera am recunoscut si rugaciunile mele in acest act de dreptate sociala. Am vazut "mari intelectuali" ridicandu-se impotriva unor metode de tipul: creativitate pentru toti. Si m-am intrebat de ce? Cred ca nici ei nu sunt constienti dar ii deranjeaza ca ei ar putea sa nu mai detina autoritatea suprema. Creativitatea pentru toti le-ar sublinia lor dreptul de a mai fi marii creatori ai natiunii, lideri maximi de opinie, Ceausesti ai maretelor idei... In prostia lor savanta cred ca se pot opune dar nici nu stiu ca acest trend vine de la un nivel de profunzime prea adanc pentru profunzimea lor in 2D. Autoritatea autentica in orice domeniu este smerita in fata posibilitatilor infinite ale cunoasterii. Sa luam un exemplu in teologie. Multi sunt aroganti pentru ca au un doctorat in teologie dar e doar teologie catafatica. Dar teologia catafatica e in 2D pe cand teologia autentica, apofatica e in infinit D. Cand Carr vorbeste de autoritate nu pot sa ma gandesc decat la autoritatea unui mare chmist care atunci cand i s-au aratat rezultatele cercetarilor lui in domeniul armelor chimice a spus: asta e de competenta medicilor, eu sunt chimist. Cred ca si Carr este in felul lui un chimist.
In acest film a mai comis opinii si un tip de la Britanica. El avea dreptate dar comparatia lui era deplasata. Daca Britanica ar fi fost free discursul lui avea sens. Tipilor de acest gen le este greu sa intelega ce este democratia informatiei, dreptul la informatie si instructie si ca societatea conosterii ar putea fi ceva real care deja se manifesta si ca va continua sa o faca fara ca ei sa poata taxa asta. E pe planeta un spectacol al cunosterii si vreo cateva miliarde au intrat fara bilet..Ia sa-l trimitem pe Nick Carr sa-i scoata afara in suturi. Dar pentru ca sunt miliarde, nu sunt dar vor fi, s-a schimbat s-a confuzat inauntrul cu afara.

In blogul sau http://www.roughtype.com/archives/2005/10/the_amorality_o.php in articolul Cultul amatorului Carr dovedeste o superficialitate jenanta desi aici ideea lui o impartasesc. Dar el doar neaga sacralitatea web-ului fara a spune despre ce este vorba. Internetul si web-ul fie el si 2.0 sunt doar proiectii, side effects ale constiintei umane.

Aici insa as putea fi de acord cu Carr:
„Efectul internetului asupra vieţilor noastre nu se va putea măsura doar evaluând scorul de IQ. Ceea ce va reuşi internetul este să mute accentul dintre inteligenţa meditativă sau contemplativă către un tip nou de inteligenţă, de tip utilitar. A scana mai multe fragmente de informaţie implică o pierdere a profunzimii în gândire”, a spus Nicholas Carr, un respondent."
http://www.evenimentul.ro/articol/internetul-reconfigureaza-modul-in-care-este-definita-inteligenta-umana.html
Cred insa ca Draganescu are o viziune mai buna care face sinteza celor doua: formal neformal.
De fapt daca ne gandim bine nu exista o inteligenta meditativa. Colectezi informatie, acum de pe net de obicei, si cand meditezi atingi o stare de constiinta care coreleaza aceste informatii. Inteligenta vine de la Interlego, a lega lucurile. Meditatia te ajuta daca ...ai ce sa legi. Iata ca Nick este si el un diletant in domeniul pe care il invoca: meditatie, contemplatie. E un loc comun sa consideri ca meditatia duce sau predispune la inactivitate. De fapt nu are efect fara activitate. Si nici fara acumularea de informatii.

Cred ca netul, web 20 sunt de fapt indicatori sociali, fenomene de suprafata.